Poluarea aerului<\/em> este un tip de poluare care provine din cele mai vechi timpuri, de c\u00e2nd omul a descoperit focul. Funinginea descoperit\u0103 \u00een pe\u0219terile preistorice aduce dovezi \u00een sensul polu\u0103rii masive asociate cu ventilarea slab\u0103 a spa\u021biilor unde exist\u0103 foc deschis. Odat\u0103 cu dezvoltarea, prelucrarea metalelor este considerat\u0103 un punct important \u00een crearea poluan\u021bilor semnificativi \u00een afara spa\u021biilor de locuit. Dac\u0103 \u00een acele vremuri poluarea putea fi gestionat\u0103 de mediul \u00eenconjur\u0103tor, \u00een zilele noastre aceasta a atins cote alarmante. Traficul supraaglomerat, marile fabrici sau \u0219antierele de construc\u021bii degradeaz\u0103 \u00een fiecare zi calitatea aerului \u0219i a vie\u021bii.<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, evaluarea calit\u0103\u021bii aerului \u00eenconjur\u0103tor este reglementat\u0103 printr-o o serie de acte legislative care transpun Directive Europene. Printre poluan\u021bii atmosferici lua\u021bi \u00een considerare \u00een evaluarea calit\u0103\u021bii aerului \u00eenconjur\u0103tor se num\u0103r\u0103 \u0219i[1]<\/a>:<\/p>\n Dioxidul de sulf (SO\u2082)<\/strong> este un gaz incolor cu un miros p\u0103trunz\u0103tor ce irit\u0103 ochii \u0219i c\u0103ile respiratorii. Are ca surse naturale fermenta\u021bia bacterian\u0103 sau oxidarea gazului cu con\u021binut de sulf rezultat din descompunerea biomasei, iar ca surse antropice sistemele de \u00eenc\u0103lzire care nu utilizeaz\u0103 gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale etc.<\/p>\n Oxizii de azot (NO\u2093) <\/strong>reprezint\u0103 grup\u0103ri de gaze foarte reactive, ce con\u021bin azot \u0219i oxigen. Ace\u0219tia sunt rezultatul traficului rutier, activit\u0103\u021bilor industriale, producerii energiei electrice etc.. Sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, reducerea vizibilit\u0103\u021bii \u00een zonele urbane, av\u00e2nd efecte puternice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane \u0219i a animalelor.<\/p>\n Plumbul, cadmiul, arsenul<\/strong> provin din combustia carburan\u021bilor, c\u0103rbunilor, de\u0219eurilor menajere. \u00cen cazul expunerii la aceste elemente popula\u021bia poate fi afectat\u0103 la nivelul sistemului nervos, func\u021biilor renale, hepatice sau respiratorii.<\/p>\n Benzenul<\/strong> este un compus aromatic volatil, solubil \u00een ap\u0103, ce provine \u00een principal din traficul rutier. Produce efecte d\u0103un\u0103toare asupra sistemului nervos, fiind o substan\u021b\u0103 cancerigen\u0103.<\/p>\n Monoxidul de carbon<\/strong> se formeaz\u0103 din arderea incomplet\u0103 a combustibililor fosili, emisiile vulcanice sau arderea p\u0103durilor. Este un gaz toxic, ce afecteaz\u0103 sistemul nervos central, sl\u0103be\u0219te pulsul inimii, reduce acuitatea vizual\u0103 \u0219i capacitatea fizic\u0103, iar \u00een concentra\u021bii mari este letal.<\/p>\n Ozonul<\/strong> este un gaz foarte oxidant, ce se formeaz\u0103 prin intermediul unor reac\u021bii \u00eentre oxizi de azot \u0219i compu\u0219i organici volatili. Stratul de ozon din jurul P\u0103m\u00e2ntului protejeaz\u0103 biosfera de efectele d\u0103un\u0103toare ale radia\u021biilor ultraviolete, dar cel format la nivelul solului este toxic \u0219i duce la dificult\u0103\u021bi sau afec\u021biuni respiratorii \u0219i distrugerea plantelor.<\/p>\n Particulele \u00een suspensie (PM\u2081\u2080, PM\u2082,\u2085<\/strong> ) reprezint\u0103 un amestec complex de particule foarte mici \u0219i pic\u0103turi de lichid. Distribu\u021bia lor \u00een func\u021bie de dimensiune reprezint\u0103 un parametru important ce le influen\u021beaz\u0103 comportarea. PM\u2081\u2080, conform Agen\u021biei de Protec\u021bie a Mediului a Statelor Unite ale Americii include mai mult de 50% particule colectate de un dispozitiv de selectare cu diametrul de 10 micrometri; PM\u2082,\u2085 – mai mult de 50% particule colectate de un dispozitiv de selectare cu diametrul de 2,5 micrometri. Astfel, PM\u2082,\u2085 este folosit ca indicator al particulelor fine, iar PM\u2081\u2080 indicator pentru cele grosiere.<\/p>\n Acestea au ca surse naturale erup\u021biile vulcanice, eroziunea rocilor, dispersia polenului, iar ca surse antropice activitatea industrial\u0103, centralele termoelectrice, traficul rutier etc. Din cauza dimensiunii foarte mici a particulelor, acestea p\u0103trund \u00een alveolele pulmonare provoc\u00e2nd inflama\u021bii \u0219i intoxic\u0103ri. Conform oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, expunerea pe termen lung la concentra\u021bii mici poate cauza cancer \u0219i moartea prematur\u0103.<\/p>\n Poluarea aerului<\/strong> reprezint\u0103 o amenin\u021bare major\u0103 la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, provoc\u00e2nd at\u00e2t afec\u021biuni respiratorii acute, c\u00e2t \u0219i cronice. Fie c\u0103 se face din interior, prin \u00eenc\u0103lzire cu combustibili din biomas\u0103 precum paie, lemn, reziduuri agricole, sau din exterior, ca o consecin\u021b\u0103 a combustiei ineficiente a combustibililor pentru transport sau produc\u021bie de energie, poluarea aerului este responsabil\u0103 pentru decesul a peste 7 milioane de persoane anual.<\/p>\n Conform datelor furnizate de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, poluarea aerului exterior conduce la 3,7 milioane de decese anual.<\/strong><\/p>\n Poluarea aerului din interior, \u00een special prin \u00eenc\u0103lzirea locuin\u021belor prin mijloace rudimentare, duce la decesul a 4,3 milioane de persoane anual \u00een \u00eentreaga lume<\/strong>. \u00cen locuin\u021bele slab ventilate, nivelul de particule \u00een suspensie ajunge de p\u00e2n\u0103 la 100 de ori peste nivelul acceptat.<\/p>\n Municipiul Bucure\u0219ti este prima localitate din Rom\u00e2nia dotat\u0103 cu echipamente automate de monitorizare a calit\u0103\u021bii aerului la \u00eenceputul anului 2004 printr-un program PHARE 2000. Re\u021beaua de monitorizare cuprinde opt puncte fixe de monitorizare ce furnizeaz\u0103 date \u00een timp real, \u00een urm\u0103toarele zone:<\/p>\n Poluan\u021bii monitoriza\u021bi sunt: SO\u2082, NO\u2093, CO, O\u2083, PM\u2081\u2080, PM\u2082,\u2085 \u0219i plumb.<\/p>\n Indicele specific de calitate a aerului reprezint\u0103 un cod atribuit concentra\u021biilor \u00eenregistrate pentru SO\u2082, NO\u2082, CO, O\u2083 \u0219i PM\u2081\u2080. Acesta are valori de la unu la \u0219ase, de la \u201cexcelent\u201d la \u201cfoarte r\u0103u\u201d, fiecare valoare fiind atribuit\u0103 unei culori.<\/p>\n Indicele general se stabile\u0219te pentru fiecare sta\u021bie \u00een parte. Pentru a se putea determina este nevoie de cel pu\u021bin trei indici specifici corespunz\u0103tori poluan\u021bilor \u00eenregistra\u021bi. Indicele general este cel mai mare dintre indici specifici.<\/p>\n www.calitateaer.ro<\/em><\/a><\/p>\n Conform datelor \u00eenregistrate la cele opt sta\u021bii \u0219i furnizate de c\u0103tre Agen\u021bia Pentru Protec\u021bia Mediului Bucure\u0219ti \u00een anul 2016 s-a \u00eenregistrat un total de 230 de dep\u0103\u0219iri ale valorilor limit\u0103 la toate cele opt sta\u021bii. Cele mai multe dep\u0103\u0219iri s-au \u00eenregistrat \u00een cazul particulelor PM\u2081\u2080, 189 dep\u0103\u0219iri, la \u0219apte din cele opt sta\u021bii. La sta\u021bia de monitorizare Titan nu s-au \u00eenregistrat dep\u0103\u0219iri la acest parametru, dar capacitatea sta\u021biei de func\u021bionare pentru PM\u2081\u2080 a fost de doar 45%. Din datele \u00eenregistrate reiese ca aerul monitorizat de sta\u021bia Titan este cel mai pu\u021bin poluat. Aici s-au \u00eenregistrat doar dou\u0103 dep\u0103\u0219iri pe parcursul anului 2016, \u00een cazul poluantului SO\u2082. Pe de alt\u0103 parte, aceasta sta\u021bie \u00eenregistreaz\u0103 doar 3 parametri, SO\u2082, NO\u2082 \u0219i PM\u2081\u2080. Nu exist\u0103 date despre CO \u0219i O\u2083, pe c\u00e2nd la alte sta\u021bii nivelul limit\u0103 de O\u2083 a fost dep\u0103\u0219it \u00een repetate r\u00e2nduri.<\/p>\n Pe parcursul anului 2015, de\u0219i concentra\u021biile medii anuale se \u00eencadreaz\u0103 \u00een valorile limit\u0103, s-au \u00eenregistrat mai mult de 35 zile de dep\u0103\u0219ire ale valorilor limit\u0103 zilnice la PM\u2081\u2080, la sta\u021biile Cercul Militar – 41 dep\u0103\u0219iri \u0219i la sta\u021bia Lacul Morii – 37 dep\u0103\u0219iri. Un num\u0103r important de dep\u0103\u0219iri, 31, a fost \u00eenregistrat \u0219i la sta\u021bia Drumul Taberei.<\/p>\n \u00centr-un comunicat de pres\u0103 dat de Comisia European\u0103 \u00een anul 2014 se atrage aten\u021bia Rom\u00e2niei cu privire la poluarea cu particule PM\u2081\u2080. \u00cen aprilie 2017, Comisia European\u0103 desf\u0103\u0219ura ac\u021biuni de infringement \u00een cazul dep\u0103\u0219irii limitelor de PM\u2081\u2080 \u00eempotriva a 16 state membre, inclusiv Rom\u00e2nia, iar 2 dintre aceste cazuri, \u00eempotriva Bulgariei \u0219i Poloniei, au fost aduse \u00een fa\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie a Comisiei Europene.<\/p>\n Regiunea Municipiului Bucure\u0219ti prezint\u0103 surse multiple de poluare ale aerului, fixe sau mobile. Cele fixe sunt reprezentate de sursele industriale, care se \u00eent\u00e2lnesc at\u00e2t pe platformele industriale, dar \u0219i intercalate cu zonele reziden\u021biale sau centralele termice. O alt\u0103 categorie o reprezint\u0103 \u0219antierele de construc\u021bie, care au o mare pondere \u00een poluarea cu pulberi.<\/p>\n Conform datelor furnizate de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103, \u00een anul 2016 au fost finalizate aproximativ 10.000 de locuin\u021be noi \u00een zona Bucure\u0219ti \u2013 Ilfov. \u00cen anul 2017 se vor finaliza aproximativ 12.000 de locuin\u021be \u00een aceast\u0103 regiune.<\/p>\n Traficul rutier<\/strong> este cea mai important\u0103 surs\u0103 mobil\u0103 de poluare. Sunt emise toate categoriile de poluan\u021bi, iar dispersia acestora este dificil\u0103 din cauza supraaglomer\u0103rii, zonelor construite \u0219i cl\u0103dirilor \u00eenalte dispuse compact.<\/p>\n Conform datelor furnizate de Direc\u021bia regim permise de conducere \u0219i \u00eenmatriculare a autovehiculelor , \u00een primele 3 luni ale anului 2017 au fost \u00eenmatriculate 14.125 autoturisme noi \u0219i 6.323 autoturisme second-hand. \u00cen anul 2016, Bucure\u0219tiul \u00eenregistra 1.003.738 autoturisme, ceea ce reprezint\u0103 aproximativ 18,35% din totalul autoturismelor din Rom\u00e2nia. Predominante sunt cele cu motorizare pe benzin\u0103, 58,3%. Doar 10,35 % din autoturismele din Bucure\u0219ti au o vechime de 0-2 ani, pe c\u00e2nd aproximativ 25,8% au o vechime de peste 15 ani. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, arterele capitalei sunt traversate zilnic de numeroase autoturisme \u00eenmatriculate \u00een alte ora\u0219e ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n \u00cen baza unui studiu[2]<\/a> realizat de Universitatea Surrey din Anglia, s-a observat c\u0103 \u00een timpul sta\u021bion\u0103rii la semafor inhal\u0103m un sfert din cantitatea total\u0103 de poluan\u021bi la care suntem expu\u0219i zilnic. Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 nivelul de particule \u00een suspensie la semafor este de 29 de ori mai mare dec\u00e2t \u00een cazul por\u021biunilor de drum cu trafic rutier fluent.<\/p>\n Pentru reducerea polu\u0103rii aerului exist\u0103 diverse solu\u021bii care deja au fost implementate \u00een alte metropole ale lumii. Putem lua exemplul Parisului care a impus \u00een multe r\u00e2nduri circula\u021bia alternativ\u0103 a automobilelor sau \u00eencurajeaz\u0103 utilizarea \u00een comun a acestora, exemplul Amsterdamului unde este dezvoltat\u0103 infrastructura potrivit\u0103 pentru utilizarea bicicletelor. \u00cen Londra este perceput\u0103 o tax\u0103 pentru cei ce utilizeaz\u0103 autovehicule mai vechi de 12 ani \u00een centrul ora\u0219ului.<\/p>\n Este necesara alocarea de fonduri pentru implementarea acestor m\u0103suri, pentru dezvoltarea infrastructurii \u0219i informarea popula\u021biei cu privire la urm\u0103rile polu\u0103rii aerului.<\/p>\n Fiecare dintre noi, \u00eens\u0103, poate contribui la reducerea polu\u0103rii aerului. Multe din drumurile pe care le facem zi de zi cu ma\u0219ina nu dep\u0103\u0219esc 3-4 km, distan\u021b\u0103 ce poate fi u\u0219or parcurs\u0103 cu ajutorul unei biciclete. De asemenea, c\u00e2nd plec\u0103m spre birou putem c\u0103l\u0103tori \u00een ma\u0219ina cu un coleg. Trebuie s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de beneficiile pe care le aduce reducerea polu\u0103rii \u0219i s\u0103 fim responsabili pentru calitatea vie\u021bii noastre.<\/p>\nCadrul legislativ privind calitatea aerului \u00eenconjur\u0103tor \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/h2>\n
\n
![\"auditeco_ges\"](\"http:\/\/blog.auditeco.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/auditeco_ges.png\")
<\/a><\/p>\nCum se monitorizeaz\u0103 calitatea aerului?<\/strong><\/h2>\n
Studiu de caz \u2013 Municipiul Bucure\u0219ti<\/strong><\/h2>\n
\n
![\"calitateaer\"](\"http:\/\/blog.auditeco.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/calitateaer.png\")
<\/a><\/p>\nSurse de poluare a aerului \u00een Municipiul Bucure\u0219ti<\/strong><\/h2>\n
![\"pulberi](\"http:\/\/blog.auditeco.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/pulberi-aer.png\")
<\/a><\/p>\n![\"poluare_aer\"](\"http:\/\/blog.auditeco.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/poluare_aer.png\")
<\/a><\/p>\n