{"id":6489,"date":"2018-01-24T00:00:00","date_gmt":"2018-01-23T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.auditeco.ro\/322-2\/"},"modified":"2024-07-17T13:16:11","modified_gmt":"2024-07-17T11:16:11","slug":"322-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.auditeco.ro\/en\/322-2\/","title":{"rendered":"Cum ne afecteaza schimbarile climatice"},"content":{"rendered":"
Un articol de Raluca SERBAN-VOINEA, Manager Auditeco<\/p>\n
Un rasarit de soare privit dintr-un satelit al N.A.S.A. (The National Aeronautics and Space Administration) ne arata ca cerul nu este atat de imens si fara limite cum il percepem noi de pe Pamant. Atmosfera este practic doar un strat de gaze care inconjoara planeta si care este tinut in loc de gravitatie, un strat foarte fin, daca il comparam cu Pamantul. Cerul nostru este acum un fel de cos de gunoi al civilizatiei noastre industriale, in care aruncam peste o suta de milioane de gaze cu efect de sera la fiecare 24 de ore. Cum afecteaza aceste gaze cu efect de sera atmosfera Planetei?<\/p>\n
Cum putem rezolva problema cresterii temperaturii globale?<\/strong><\/p>\n Institutul de Cercetare a Impactului asupra Climei din Potsdam a fost infiintat in 1992 si are aproximativ 280 de angajati, oameni de stiinta. La\u00a0 acest institut, cercetatorii din domeniul stiintelor naturale si sociale din intreaga lume colaboreaza strans pentru a studia schimbarile globale si impactul lor asupra sistemelor ecologice, economice \u0219i sociale. Cercetatorii examineaza capacitatea Planetei Pamant de a rezista interventiilor umane si de a elabora strategii si optiuni pentru o dezvoltare durabila a omenirii si a naturii. Oamenii de stiinta de la acest institut au ajuns la 10 concluzii referitoare la schimbarile climatice cauzate de aceasta incalzire a temperaturii Pamantului.<\/p>\n Sursa: Earth League<\/a><\/p>\n In 2016 si 2017 din cauza incalzirii oceanului, au avut loc cele mai grave evenimente de albire a coralilor din Marea Bariera de Corali, albire care a dus la moartea a peste 50% din corali.<\/em><\/p>\n Sursa: https:\/\/www.coralcoe.org.au\/for-managers\/coral-bleaching-and-the-great-barrier-reef<\/a><\/p>\n In 2017, filmul Chasing Coral (http:\/\/www.chasingcoral.com<\/a>) a documentat fenomenul de albire si disparitie masiva a coralilor din Marea Bariera de Corali. Se estimeaza ca in 30 de ani, in conditiile in care apa oceanului continua sa absoarba CO2<\/sub> si sa se incalzeasa, pe Pamant nu vor mai exista corali.<\/p>\n Tehnologiile viitorului<\/strong><\/p>\n Concluziile oamenilor de stiinta nu sunt deloc imbucuratoare, dar odata cu Acordul de la Paris omenirea a facut un pas in directia cea buna. Renuntarea la combustibilii fosili nu se va intampla de buna voie, e nevoie de timp si de vointa politica pentru a construi un sistem bazat doar pe energii regenerabile si pe alte solutii sustenabile.<\/p>\n Acum 20 de ani era propusa o tehnologie noua, numita pe vremea aceea \u201ecaptarea si stocarea dioxidului de carbon<\/em>\u201d. Aceasta presupunea captarea dioxidului de carbon rezultat din procesele tehnologice si injectarea lui ca si gaz in strate geologice care sa permita stocarea lui permanenta, dar principala ingrijorare era legata de infiltrarea dioxidului de carbon.<\/p>\n In 2016, o descoperire stiintifica rasunatoare in domeniul captarii si stocarii dioxidului de carbon a aparut pe coperta revistei Science<\/em>. Dupa eforturi indelungate o echipa de oameni de stiinta din Islanda a reusit sa injecteze dioxid de carbon in pamant si sa il stabilizeze sub forma de minerale, procesul de mineralizare durand mai putin de doi ani \u2013 proiectul CarbFix.<\/p>\n\n
<\/a><\/p>\n
\n