Un articol de Mihai CONSTANTIN – Consultant de mediu, Auditeco
Doar 5% dintre deseurile municipale au fost reciclate
Conform statisticilor Eurostat din martie 2016, cele mai recente date privind Romania arata ca in 2013 s-au depozitat aproximativ 82% din cantitatile de deseuri municipale generate, peste media europeana de 28%. Astfel, doar 5% dintre deseurile municipale colectate au fost reciclate, 11% compostate si 2% incinerate. Potrivit Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind deseurile, transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, Romania si-a asumat o serie o serie de obligatii privind cresterea treptata a cantitatilor de deseuri reciclate. Pana in 2020 ar trebui sa reciclam cel putin 50% din deseurile de hartie, metal, plastic si sticla generate si sa valorificam cel putin 60% din deseurile de ambalaje.
Iata deci un motiv important pentru care depozitarea deseurilor in celebrele ‚gropi de gunoi’ va fi din ce in ce mai restrictionata. Dar pe langa beneficiile reutilizarii, valorificarii si/sau reciclarii deseurilor, este necesar sa fie constientizate si efectele negative pe care depozitarea deseurilor o are asupra mediului inconjurator, populatiei umane, florei si faunei.
Efectele negative generate prin depozitarea deseurilor
Chiar daca depozitarea este cea mai convenabila metoda de management a deseurilor din punct de vedere financiar si este inca aplicata pe scara larga la nivel global, problemele specifice care apar vor duce in timp la costuri mai ridicate.
O astfel de problema este levigatul sau lixiviatul, lichid cu incarcatura de contaminanti, produs in general de trei fenomene:
- Infiltrarea precipitatiilor (cauzata inclusiv de topirea precipitatiilor solide) in corpul depozitului, ceea ce duce Ia antrenarea particulelor in suspensie sau solubile, dar si a altor componente din deseuri. Precipitatiile reprezinta principala sursa de levigat;
- Umiditatea deseurilor (in special menajere) si descompunerea anumitor materiale produce o cantitate suplimentara de lichid care percoleaza depozitul de deseuri;
- Apa de pe suprafetele invecinate depozitului se poate scurge pe acesta.
Chiar daca legislatia specifica faptul ca depozitele de deseuri trebuie sa fie prevazute cu un sistem de colectare a Ievigatului, exista inca depozite de deseuri vechi care nu dispun de acest sistem sau care sunt incorect impermeabilizate/gestionate. In acest caz, panza freatica poate penetra baza depozitului, sporind astfel cantitatile de levigat formate si implicit costurile cu gestionarea acestuia.
Totusi, exista un efect mult mai sever provocat de contactul dintre deseuri si panza freatica, si anume contaminarea apei subterane. Tinand cont de modul de formare a levigatului indicat mai sus, este de asteptat ca un levigat tipic sa contina metale grele (Pb, Hg, Ni, Cu, etc), sulfati, cloruri, acizi, bifenili policlorurati (PCB) etc. Odata ajunsi in acfiver, acesti compusi vor ajunge implicit si in fantani, rauri sau lacuri, provocand efecte adverse asupra sanatatii populatiei din vecinatatea depozitelor de deseuri, precum: dureri abdominale, afectiuni ale pielii, afectiuni ale anumitor organe, anumite tipuri de cancer, malformatii congenitale, etc.