Un articol de Sorin Nastase, Manager Auditeco
Acest articol este o prezentare a unor consideratii generale privind cadrul legislativ si practicile privind protectia mediului din Republica Moldova, rezultate din experienta recenta a autorului. Observatiile au fost facute in urma documentarii pentru realizarea unor audituri de conformare legislativa de mediu si de tip due diligence intreprinse in aceasta tara in perioada 2012-2015.
Desi printre cel mai putin dezvoltate din Europa, economia Republicii Moldova a avut o tendinta relativ constanta de crestere in perioada 2008-2014 (1), fara fluctuatii negative semnificative in perioada crizei economice globale si cu o orientare mai pronuntata catre cadrul economic si legislativ al Uniunii Europene.
Prima experienta de lucru in Republica Moldova a avut loc in anul 2012; obiectivul a fost realizarea unui audit de conformare legislativa de mediu pentru o companie industriala multinationala ce opera la granita cu Romania. Pregatirea auditului a fost la acea data relativ usoara, intrucat actele normative din domeniul protectiei mediului nu erau foarte numeroase (i.e. nu mai mult de 25-30 de titluri relevante), mai cu seama prin comparatie cu abundenta reglementarilor din Romania.
Cadrul legislativ moldovenesc privind protectia mediului este compus din coduri si legi (legislatie orizontala), hotarari de Guvern si ale Parlamentului (legislatie specifica, reglementari), acte departamentale si interne. Multe dintre titlurile consultate au fost adoptate in anii `90 si amendate ulterior. Dupa parcurgerea actelor normative in vigoare in 2012 se putea observa ca exista un cadru legal care trata la nivel general temele de protectia mediului, dar nu existau suficiente reglementari specifice pentru temele importante (e.g. standarde privind calitatea apelor de suprafata si subterane, standarde consolidate privind calitatea solului). Noi acte normative au fost adoptate ulterior, incepand cu anul 2013, precum cele referitoare la standardele de calitate a apelor de suprafata si subterane (2013) sau la evaluarea impactului asupra mediului (2014),
In linii mari, se pot constata in prezent cateva practici, cerinte si angajamente esentiale incluse in legislatia moldoveneasca de mediu in vigoare:
Principii generale si strategii privind protectia mediului
Prima lege privind protectia mediului a fost adoptata in anul 1993 si amendata ulterior. In prezent, cadrul legal specific se afla intr-un proces de adaptare care are la baza o strategie nationala pentru protectia mediului adoptata in anul 2014 pentru perioada 2014-2023, care prevede actiuni pentru armonizarea legislatiei nationale de mediu cu teme-cheie din legislatia europeana, respectarea angajamentelor internationale la care Republica Moldova a aderat, precum si insusirea principiilor dezvoltarii durabile si exploatarii rationale a resurselor.
Aderarea la conventii, protocoale si reglementari internationale
Republica Moldova este parte a unor importante acorduri internationale privind protectia mediului. Au fost transpuse in legislatia nationala prevederi pentru substante ce diminueaza stratul de ozon (ODS), schimbari climatice, poluanti organici persistenti, precursori ai drogurilor, transportul transfrontalier de deseuri, biodiversitate, precum si prevederi ale unor directive ale Uniunii Europene – precum cele referitoare la bifenilii policlorurati (PCB).
Autorizarea de mediu si evaluarea impactului asupra mediului
Pentru activitatile care „influenteaza sau pot influenta starea mediului inconjurator si/sau prevad folosirea resurselor naturale” (acestea sunt nominalizate de legislatia in vigoare) este obligatorie efectuarea unei „expertize ecologice de stat”. Expertiza se realizeaza de catre autoritatea pentru protectia mediului (i.e. Inspectoratul Ecologic de Stat, prin intermediul Agentiilor Ecologice sau Inspectiilor Ecologice subordonate). Procesul se incheie prin eliberarea unei Autorizatii pentru emisii de poluanti in atmosfera din surse fixe de poluare si/sau a unei Autorizatii de folosinta speciala a apei (e.g. exploatarea directa a resurselor de apa). Aceste autorizatii se prezinta sub o forma succinta (1-2 pagini, spre deosebire de cele mult mai cuprinzatoare emise in Romania) si nu cuprind informatii privind procese tehnologice, monitorizari, raportari sau obligatii legale (lucru care, in opinia autorului, poate reduce constientizarea obligatiilor specifice ce revin titularului unei activitati). Pentru autorizatiile de emisii se aplica valori de „emisii limitat admisibile”, calculate de la caz la caz in baza surselor de emisii existe pe un amplasament si a concentratiilor maxime admisibile aprobate pentru zona amplasamentului.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se desfasoara similar cu cea aplicabila in Uniunea Europeana (printr-o lege publicata in anul 2014), pentru categorii de proiecte nominalizate si cu implicarea publicului interesat.
Protectia apelor de suprafata si subterane
Au fost adoptate in anul 2013 standarde privind calitatea apelor de suprafata si subterane, sub forma de valori limita, inclusiv pentru contaminanti precum hidrocarburi din petrol, unii solventi clorurati, pesticide, metale si metaloizi.
Protectia calitatii solului si remedierea calitatii terenurilor
Exista un „Cod al subsolului” si prevederi generale privind obligatia reabilitarii terenurilor afectate de activitati de exploatare sau de alte activitati potential poluatoare, legislatia specifica este concentrata in general pe activitati agricole si de exploatare a resurselor minerale; nu exista o reglementare cuprinzatoare pentru valori limita sau valori de prag pentru contaminanti in sol, cu exceptia unor valori limita pentru concentratii de metale grele cu referire la masuri de protectie in cadrul practicilor agricole. Probabil reglementari mai specifice vor aparea in viitor.
Gestionarea deseurilor
Exista unele cerinte explicite privind colectarea selectiva a deseurilor, desi in practica au fost observate dificultati ale companiilor de a gasi operatori autorizati pentru preluarea separata a deseurilor, in special pentru deseurile periculoase; se estimeaza ca aceasta situatie se poate imbunatati odata cu implementarea unor sisteme integrate de gestionare a deseurilor pe teritoriul tarii.
Domeniul protectiei mediului in Republica Moldova va beneficia de o atentie tot mai mare in perioada urmatoare, mai cu seama ca rezultat al adaptarii cadrului legal la cerintele europene. Cu toate ca s-ar putea afirma ca relativa slaba dezvoltare industriala a tarii si urbanizarea redusa nu genereaza o presiune sensibila pentru inasprirea rapida a reglementarilor si controlului in domeniul protectiei mediului, schimbarile pozitive generate de aceste procese de transformare si adaptare pot crea oportunitati pentru viitorul apropiat.
- Biroul National de Statistica al Republicii Moldova, http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/13%20CNT/CNT01/CNT01.asp