Ce este poluarea aerului si cum ne afecteaza?

Un articol de Madalina Lungu, junior consultant de mediu Auditeco

Poluarea reprezintă introducerea în mediul înconjurător de contaminanți ce interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor producând schimbări adverse.

Poluarea aerului este un tip de poluare care provine din cele mai vechi timpuri, de când omul a descoperit focul. Funinginea descoperită în peșterile preistorice aduce dovezi în sensul poluării masive asociate cu ventilarea slabă a spațiilor unde există foc deschis. Odată cu dezvoltarea, prelucrarea metalelor este considerată un punct important în crearea poluanților semnificativi în afara spațiilor de locuit. Dacă în acele vremuri poluarea putea fi gestionată de mediul înconjurător, în zilele noastre aceasta a atins cote alarmante. Traficul supraaglomerat, marile fabrici sau șantierele de construcții degradează în fiecare zi calitatea aerului și a vieții.

Cadrul legislativ privind calitatea aerului înconjurător în România

În România, evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată printr-o o serie de acte legislative care transpun Directive Europene. Printre poluanții atmosferici luați în considerare în evaluarea calității aerului înconjurător se numără și[1]:

  • Dioxidul de sulf (SO₂),
  • Oxizii de azot NOₓ (NO/NO₂),
  • Particulele în suspensie (PM₁₀ și PM₂,₅),
  • Plumbul (Pb),
  • Benzenul (C₆H₆),
  • Monoxidul de carbon (CO),
  • Ozonul (O₃),
  • Arsenul (As),
  • Cadmiul (Cd),
  • Nichelul (Ni).

auditeco_ges

Dioxidul de sulf (SO₂) este un gaz incolor cu un miros pătrunzător ce irită ochii și căile respiratorii. Are ca surse naturale fermentația bacteriană sau oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei, iar ca surse antropice sistemele de încălzire care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale etc.

Oxizii de azot (NOₓ) reprezintă grupări de gaze foarte reactive, ce conțin azot și oxigen. Aceștia sunt rezultatul traficului rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice etc.. Sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, reducerea vizibilității în zonele urbane, având efecte puternice asupra sănătății umane și a animalelor.

Plumbul, cadmiul, arsenul provin din combustia carburanților, cărbunilor, deșeurilor menajere. În cazul expunerii la aceste elemente populația poate fi afectată la nivelul sistemului nervos, funcțiilor renale, hepatice sau respiratorii.

Benzenul este un compus aromatic volatil, solubil în apă, ce provine în principal din traficul rutier. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos, fiind o substanță cancerigenă.

Monoxidul de carbon se formează din arderea incompletă a combustibililor fosili, emisiile vulcanice sau arderea pădurilor. Este un gaz toxic, ce afectează sistemul nervos central, slăbește pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică, iar în concentrații mari este letal.

Ozonul este un gaz foarte oxidant, ce se formează prin intermediul unor reacții între oxizi de azot și compuși organici volatili. Stratul de ozon din jurul Pământului protejează biosfera de efectele dăunătoare ale radiațiilor ultraviolete, dar cel format la nivelul solului este toxic și duce la dificultăți sau afecțiuni respiratorii și distrugerea plantelor.

Particulele în suspensie (PM₁₀, PM₂,₅ ) reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Distribuția lor în funcție de dimensiune reprezintă un parametru important ce le influențează comportarea. PM₁₀, conform Agenției de Protecție a Mediului a Statelor Unite ale Americii include mai mult de 50% particule colectate de un dispozitiv de selectare cu diametrul de 10 micrometri; PM₂,₅ – mai mult de 50% particule colectate de un dispozitiv de selectare cu diametrul de 2,5 micrometri. Astfel, PM₂,₅ este folosit ca indicator al particulelor fine, iar PM₁₀ indicator pentru cele grosiere.

Acestea au ca surse naturale erupțiile vulcanice, eroziunea rocilor, dispersia polenului, iar ca surse antropice activitatea industrială, centralele termoelectrice, traficul rutier etc. Din cauza dimensiunii foarte mici a particulelor, acestea pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Conform oamenilor de știință, expunerea pe termen lung la concentrații mici poate cauza cancer și moartea prematură.

Poluarea aerului reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății, provocând atât afecțiuni respiratorii acute, cât și cronice. Fie că se face din interior, prin încălzire cu combustibili din biomasă precum paie, lemn, reziduuri agricole, sau din exterior, ca o consecință a combustiei ineficiente a combustibililor pentru transport sau producție de energie, poluarea aerului este responsabilă pentru decesul a peste 7 milioane de persoane anual.

Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, poluarea aerului exterior conduce la 3,7 milioane de decese anual.

Poluarea aerului din interior, în special prin încălzirea locuințelor prin mijloace rudimentare, duce la decesul a 4,3 milioane de persoane anual în întreaga lume. În locuințele slab ventilate, nivelul de particule în suspensie ajunge de până la 100 de ori peste nivelul acceptat.

Cum se monitorizează calitatea aerului?

Studiu de caz – Municipiul București

Municipiul București este prima localitate din România dotată cu echipamente automate de monitorizare a calității aerului la începutul anului 2004 printr-un program PHARE 2000. Rețeaua de monitorizare cuprinde opt puncte fixe de monitorizare ce furnizează date în timp real, în următoarele zone:

  • Balotești – stație de tip regional – raza ariei reprezentative este de 200-500 km;
  • Măgurele – stație de tip suburban;
  • Lacul Morii – stație de tip urban;
  • Drumul Taberei, Titan, Berceni – stații industriale – evaluează influența activităților industriale asupra calității aerului;
  • Mihai Bravu, Cercul Național Militar – stații de monitorizare a traficului.

Poluanții monitorizați sunt: SO₂, NOₓ, CO, O₃, PM₁₀, PM₂,₅ și plumb.

Indicele specific de calitate a aerului reprezintă un cod atribuit concentrațiilor înregistrate pentru SO₂, NO₂, CO, O₃ și PM₁₀. Acesta are valori de la unu la șase, de la “excelent” la “foarte rău”, fiecare valoare fiind atribuită unei culori.

Indicele general se stabilește pentru fiecare stație în parte. Pentru a se putea determina este nevoie de cel puțin trei indici specifici corespunzători poluanților înregistrați. Indicele general este cel mai mare dintre indici specifici.

calitateaer

www.calitateaer.ro

Conform datelor înregistrate la cele opt stații și furnizate de către Agenția Pentru Protecția Mediului București în anul 2016 s-a înregistrat un total de 230 de depășiri ale valorilor limită la toate cele opt stații. Cele mai multe depășiri s-au înregistrat în cazul particulelor PM₁₀, 189 depășiri, la șapte din cele opt stații. La stația de monitorizare Titan nu s-au înregistrat depășiri la acest parametru, dar capacitatea stației de funcționare pentru PM₁₀ a fost de doar 45%. Din datele înregistrate reiese ca aerul monitorizat de stația Titan este cel mai puțin poluat. Aici s-au înregistrat doar două depășiri pe parcursul anului 2016, în cazul poluantului SO₂. Pe de altă parte, aceasta stație înregistrează doar 3 parametri, SO₂, NO₂ și PM₁₀. Nu există date despre CO și O₃, pe când la alte stații nivelul limită de O₃ a fost depășit în repetate rânduri.

Pe parcursul anului 2015, deși concentrațiile medii anuale se încadrează în valorile limită, s-au înregistrat mai mult de 35 zile de depășire ale valorilor limită zilnice la PM₁₀, la stațiile Cercul Militar – 41 depășiri și la stația Lacul Morii – 37 depășiri. Un număr important de depășiri, 31, a fost înregistrat și la stația Drumul Taberei.

Într-un comunicat de presă dat de Comisia Europeană în anul 2014 se atrage atenția României cu privire la poluarea cu particule PM₁₀. În aprilie 2017, Comisia Europeană desfășura acțiuni de infringement în cazul depășirii limitelor de PM₁₀ împotriva a 16 state membre, inclusiv România, iar 2 dintre aceste cazuri, împotriva Bulgariei și Poloniei, au fost aduse în fața Curții de Justiție a Comisiei Europene.

Surse de poluare a aerului în Municipiul București

Regiunea Municipiului București prezintă surse multiple de poluare ale aerului, fixe sau mobile. Cele fixe sunt reprezentate de sursele industriale, care se întâlnesc atât pe platformele industriale, dar și intercalate cu zonele rezidențiale sau centralele termice. O altă categorie o reprezintă șantierele de construcție, care au o mare pondere în poluarea cu pulberi.

pulberi aer

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2016 au fost finalizate aproximativ 10.000 de locuințe noi în zona București – Ilfov. În anul 2017 se vor finaliza aproximativ 12.000 de locuințe în această regiune.

Traficul rutier este cea mai importantă sursă mobilă de poluare. Sunt emise toate categoriile de poluanți, iar dispersia acestora este dificilă din cauza supraaglomerării, zonelor construite și clădirilor înalte dispuse compact.

poluare_aer

Conform datelor furnizate de Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a autovehiculelor , în primele 3 luni ale anului 2017 au fost înmatriculate 14.125 autoturisme noi și 6.323 autoturisme second-hand. În anul 2016, Bucureștiul înregistra 1.003.738 autoturisme, ceea ce reprezintă aproximativ 18,35% din totalul autoturismelor din România. Predominante sunt cele cu motorizare pe benzină, 58,3%. Doar 10,35 % din autoturismele din București au o vechime de 0-2 ani, pe când aproximativ 25,8% au o vechime de peste 15 ani. Pe lângă acestea, arterele capitalei sunt traversate zilnic de numeroase autoturisme înmatriculate în alte orașe ale țării.

În baza unui studiu[2] realizat de Universitatea Surrey din Anglia, s-a observat că în timpul staționării la semafor inhalăm un sfert din cantitatea totală de poluanți la care suntem expuși zilnic. Cercetătorii au descoperit că nivelul de particule în suspensie la semafor este de 29 de ori mai mare decât în cazul porțiunilor de drum cu trafic rutier fluent.

Pentru reducerea poluării aerului există diverse soluții care deja au fost implementate în alte metropole ale lumii. Putem lua exemplul Parisului care a impus în multe rânduri circulația alternativă a automobilelor sau încurajează utilizarea în comun a acestora, exemplul Amsterdamului unde este dezvoltată infrastructura potrivită pentru utilizarea bicicletelor. În Londra este percepută o taxă pentru cei ce utilizează autovehicule mai vechi de 12 ani în centrul orașului.

Este necesara alocarea de fonduri pentru implementarea acestor măsuri, pentru dezvoltarea infrastructurii și informarea populației cu privire la urmările poluării aerului.

Fiecare dintre noi, însă, poate contribui la reducerea poluării aerului. Multe din drumurile pe care le facem zi de zi cu mașina nu depășesc 3-4 km, distanță ce poate fi ușor parcursă cu ajutorul unei biciclete. De asemenea, când plecăm spre birou putem călători în mașina cu un coleg. Trebuie să fim conștienți de beneficiile pe care le aduce reducerea poluării și să fim responsabili pentru calitatea vieții noastre.

[1] http://www.calitateaer.ro/parametri.php

[2] http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1352231015001193

© AUDITECO GES S.R.L. - All Rights Reserved

Web Design by Danco Vision

en_USEnglish (United States)